Imi miroase a petrecere...Asa a inceput vara mea: intr-un jacuzzi cu multa spuma si cer instelat,sampanie ciocnita alaturi de prieteni, o atingere, un dans.Petrecerea s-a incapatanat si nu s-a dat batuta, facand minute de 24:00 magice.Am cantat serenade de la multi ani cand strazile erau goale, am transformat ora 18 in cel mai savuros ceai de zmeura si uite asa ...doi prieteni s-au simtit minunat.
Si parca imi miroase a clor..ciudat.Am mers la mare,nu la bazin.Si totusi...imi vine in minte imaginea unei piscine cu baloane colorate care sta sa explodeze de atata freamat, revolutioneaza simturi, uneste si desparte si lasa in urma ei multe sticle goale.Doar face parte din petrecere...Un loc in care am uitat de noi, insa nu am uitat sa cantam La Multi Ani din nou.
Petrecerea se domoleste in urmatoarea perioada,ca doar toti avem nevoie de o pauza, pentru a ne recapata fortele.Se intampla ceva ciudat insa.Ma trezesc in centrul atentiei, cu toti prietenii in jur,cantandu-mi La Multi Ani, felicitandu-ma, imbratisandu-ma. O imagine pe care n-o voi uita niciodata si care n-ar fi putut fi captata de nici un aparat foto, numai de o pereche de ochi care se stapaneau sa nu planga.Ce bine e sa stii ca esti iubit.
Dintr-o data insa, se facu liniste.De ce?Pentru ca toti isi faceau bagajele...Plecau de la petrecere? Nicidecum...plecau intr-o saptamana greceasca,in taramul zeilor si al marilor albastre,unde ora 4:00 nu inseamna sfarsitul petrecerii ci inceputul ei... Aveau sa-si continuie dansul acolo. Toate gandurile legate de petrecerea verii se indreptau catre Grecia.Simt miros statut si parca ma incearca oboseala.Insa nu...e doar senzatia drumului pe autocar,petrecut intre doua scaune.O data ajunsi acolo, am evadat.Fiecare dupa puteri: unii nu dormeau deloc, altii dansau toata seara, majoritatea se incalzeau cu Ouzo si alte derivate, insa un lucru e cert:eram pe aceeasi unda.Grecia ne-a dezvaluit locuri frumoase: insula Skiatos si plaja Koukonaries au fost animate de croaziera pe vapor.Delfini, meduze si valuri au facut parte din peisajul pitoresc al Greciei. 2-3 euro pe ochelari subacvatici,1 euro pe ouzo, 9-10 euro o masa de fructe de mare pe malul marii, intrare libera in cluburi.Aceasta este lista cu costurile petrecerii, daca nu tinem cont ca vrei neaparat sa ai ochelarii- licitezi 10 euro, vrei neaparat sa bei Jagger-inca 10 euro, daca doresti pui esti salvat-5 euro,insa platesti pentru barbatia ta daca vrei sa intri in cluburi. Dar totul merita...7 zile,in care toti s-au distrat pe cinste profitand de fiecare minut, stiind ca petrecerea se apropie de orele diminetii si omul nu poate fara somn.
In dimineata de dupa petrecere, se simtea o atmosfera nostalgica dupa zilele frumoase care tocmai au trecut, insa toti si-au revenit repede.Unii s-au dus la munte, altii s-au apucat de invatat, unii invata sa conduca, altii invata limbi straine, insa cei mai multi au decis sa se intoarca din nou la mare. Eu? M-am intors in Grecia. Parca mai simteam petrecerea,insa cu muzica mult mai domoala.Insa era bine, linistitoare, lasand loc relaxarii sa cante.Daca era un lucru care mi-l doream pentru vara asta, acela era sa privesc in larg pe sub apa- sa vad albastru cat cuprind; sa privesc in larg la suprafata -sa vad albastru cat cuprind; sa ma intorc si sa privesc in orizont si sa vad munte.Insula Thassos mi-a implinit dorinta, insa nu s-a multumit cu atat.Mi-a aratat un loc ascuns, o piscina naturala, numita Giola.De ajuns se ajunge cu indicatii si documentare inainte, insa merita efortul.Laguna te va rasplati cu apa calda, pesti mari si stanci golase care asteapta sa le sari.Te eliberezi si parca timpul se opreste in loc.Astazi am realizat cat de prinsa eram de moment,cum ma invada o fericire care nu ma lasa sa ma concentrez decat la mine.Acum inteleg supararea Irinei.Nu se putea vorbi cu mine: eram doar eu.Un loc minunat in care as reveni cu placere si a doua oara.
Kavala-un alt oras grecesc, ne-a provocat la drumetie pana in varful cel mai inalt- castelul.Insa mai fascinante erau casele pe langa care treceam, curtile interioare, incaperile mici, drumul abrupt care facea aproape imposibila parcarea masinilor si intrebarea: "Au oamenii astia apa?"De altfel, o zona cocheta, dar linistita in care poti chiar sa te reculegi.
Si cum orice petrecere are un sfarsit..muzica s-a stins la fel de repede cum a inceput.Pentru unii mai devreme,pentru altii mai tarziu.Iar eu sunt o norocoasa pentru ca ma incadrez in categoria "altii". Nu vreau sa pun hainele la spalat... afara e umed si ploios.As vrea sa mai pastrez macar o zi putina caldura.M-am hranit cu apa si mult soare.Acum mor de foame...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu